Reculegere, mulţumire şi recunoştinţă. Impresii de la exerciţiile spirituale ale terezinelor din Lugano - 9-15 septembrie 2019

În perioada 9-15 septembrie 2019 am participat la Lugano, Elveţia, la cursul de exerciţii spirituale organizat de Casa Centrală, coordonat de directoarea generală, Maria-Tereza Candian. Tema a fost "Prietenul inimilor rănite", iar predicator părintele Cristinel Fodor. Au fost zile minunate, frumoase, pline de rugăciuni, momente de reculegere şi descoperiri spirituale. Am plecat cu siguranţa că numai în Dumnezeu viaţa noastră are o semnificaţie.

Mediaţiile au fost susţinute de două ori pe zi, fiind completate cu sfinte Liturghii, recitări ale Rozariului şi adoraţii la Preasfântul Sacrament, celebrând şi trei sărbători: "Naşterea Sfintei Fecioare Maria", "Nume al Mariei" şi "Înălţarea Sfintei Cruci".

În cadrul cursului, exerciţiile spirituale ne-au deschis drumul spre rugăciune zilnică, dându-ne încrederea şi fidelitatea necesară pentru a putea înainta în credinţă şi iubire. În introducerea temei susţinute de părintele Fodor, s-a pus întrebarea: "Ce ai putea să faci în timpul liber?" Părintele ne-a sugerat să luăm ca exemplu pictura, să ne imaginăm în mai multe tablouri diverse stări umane şi emoţii cum ar fi suferinţa şi fericirea, şi să ne creăm până şi autoportretul nostru. Aceste tablouri evidenţiază modul în care percepem noi lumea, dar şi cele mai candide şi personale trăiri pe care le avem în interiorul nostru. Privind aceste tablouri noi putem să contemplăm şi să ne analizăm emoţiile pe care le trăim. Făcând portretul nostru putem să vedem o imagine duală care ascunde pe de o parte suferinţă, iar pe de altă parte viaţă. Toate acestea se află într-un echilibru delicat, iar meditaţia şi rugăciunea sunt principalele forţe care guvernează acest echilibru. Prin rugăciune faţă de Dumnezeu putem regăsi linişte şi pace în sufletul şi inima noastră făcând astfel portretul armonios şi radiant.

Dumnezeu are grijă de suferinţele noastre şi ne învaţă că există două moduri de a privi viaţa: ca pe un lucru minunat, dar şi ca pe unul dureros. Inevitabil vom trăi (sau trăim deja) aceste momente, dar să nu ne dezamăgim. Trăind în societatea de zi cu zi, ne ridicăm deseori întrebări cum ar fi: "De ce lumea este aşa de rea?", "De ce dezamăgirea este aşa de mare?" Aceste întrebări nu au întotdeauna un răspuns. Trebuie să acceptăm totul ca atare, să avem încredere în noi şi în forţele cu care ne înzestrează Dumnezeu şi astfel vom depăşi orice obstacol. "Ce vrem noi cu adevărat?" Noi cerem multe de la Dumnezeu, dar el ştie cât de mult şi cum să ne dea. Trebuie să aşteptăm, să avem răbdare şi încredere în el. Rănile sunt prea adânci. Iartă! Dezamăgirea este adâncă, nu intra în panică! Lasă-l pe Dumnezeu să te conducă, el este cârma, iar finalul problemelor va veni până la urmă. Toate sunt posibile prin forţa sa. Crede în parabola fiului bolnav!

Dacă ne punem întrebarea de ce Isus a făcut toate acestea pentru om, răspunsul vine imediat. Isus a ştiut că noi vom simţi aceste stări şi că vom avea forţa să trecem peste acestea. Doar trecând peste ele ne întărim încrederea în el. Părintele Cristinel Fodor ne spunea: "Rugăciunea nu trebuie să fie rigidă sau monotonă, puterea nu stă în rugăciune, ci în cel care se roagă". Dumnezeu este cel ce ne va alina durerile în cele din urmă. Trebuie să Îl lăsăm să pătrundă în lumea noastră prin intermediul rugăciunii şi astfel vom fi răsplătiţi prin iubire şi vitalitate.

Ca activităţi extracuriculare, directoarea Maria-Tereza Candian ne-a oferit câteva surprize: o plimbare cu vaporul pe lacul Lugano, plimbări prin diferite localităţi cu privelişti spectaculoase, o vizita la cimitirul în care se află mormintele fondatoarei noastre, Maria Motta, şi a altor surori terezine, o impresionantă vizită la catedrala "San Lorenzo" din Lugano, un moment de reculegere şi recunoştinţă în cripta bazilicii "Sacro Cuore", unde este înmormântat Monseniorul Aurelio Bacciarini, fondatorul Institutului "Sfânta Tereza a Pruncului Isus" şi locurile în care acesta a copilărit şi trăit. În încheierea cursului, împreuna cu surorile terezine din Ticino, Elveţia, am avut o masă festivă de mulţumire organizată de directoarea noastră Maria-Tereza Candian. Dumnezeu să o răsplătească cu toate darurile şi harurile sale!

Concluzionând, le mulţumim surorilor şi directoarei Maria-Tereza Candian pentru această minunată experienţă! Am avut parte de numeroase revelaţii şi clipe de armonie, şi am plecat cu o întărire în convingerile surorilor terezine: Să fim mereu alături de cei bolnavi, abandonaţi şi în suferinţă! Să ne iubim aproapele! Să împărtăşim iubirea şi învăţăturile lui Isus!

Cuvintele sfintei Tereza a Pruncului Isus: "Scumpă Maică, pentru ce bunul Isus este aşa de blând faţă de mine? Pentru ce nu mă mustră niciodată? Îmi face atât de bine să văd că Isus este întotdeauna aşa de blând, atât de tandru faţă de mine! Să iubeşti înseamnă să dai totul, să te dăruieşti pe tine însuţi."

Ana Ilieş Mocanu (Iaşi)

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment în secţiunea Album foto: 9-15 septembrie: Exerciţiile spirituale ale terezinelor din Lugano

* * *

Exerciţiile spirituale ale terezinelor din Lugano (9-15 septembrie 2019)