Istoric Fondatori

Novena la sfânta Tereza a Pruncului Isus
22-30 septembrie

Introducere

În seara zilei de 30 septembrie a anului 1897, la infirmeria călugăritelor carmelitane din Lisieux (oraș în nord-vestul Franței), o tânără călugăriță care abia împlinise vârsta de douăzeci și patru de ani și nouă luni, după o agonie de două zile, închidea ochii pentru viața pământească; era Maria Francisca Tereza a Pruncului Isus și a Sfintei Fețe. În acea clipă de seară, la ora 19 și 20 de minute, s-a împlinit dorința fierbinte exprimată de ea în "Actul de ofranda către Iubirea Îndurătoare": "O, Dumnezeul meu... Vreau ca fiecare bătaie a inimii mele să reînnoiască de nenumărate ori aceasta ofrandă adusă Ție, până când umbrele se vor destrăma și astfel eu să-ți pot mărturisi iubirea mea în veșnică întâlnire Fata în Față". Privind spre Crucifixul pe care îl ținea în mâini, a șoptit: "Oh! Îl iubesc...". După câteva clipe a continuat: "Dumnezeul meu... eu... te iubesc". Au fost ultimele cuvinte, rostite cu glas aproape stins.

După nouă ani de viața trăită împreună cu Tereza, unele dintre surori se întrebau nedumerite: "Ce s-ar putea scrie în cronica mănăstirii despre această mult prea tânără călugăriță?" Nu au avut ocazia să observe atitudini sau fapte care să depășească ritmul și cadrul obișnuit al practicilor prescrise de regulamentul vieții de fiecare zi; dar când sora stareță le-a destăinuit însemnările pe care Tereza le-a notat într-un caiet intitulat: "Istoria primăverii unei mici flori albe", au recunoscut cu uimire și bucurie că în mijlocul lor a trăit un suflet excepțional de mare. Aceste însemnări, scrise din porunca superioarei mănăstirii, au fost publicate sub titlul: "Istoria unui suflet"; în scurt timp ele au devenit cunoscute și gustate nu numai în Franța, ci în întreaga Biserică Catolică; ele descopereau taină și frumusețea unei vieți trăite în iubirea lui Dumnezeu și trezeau în nenumărate suflete încrederea în posibilitatea de a transforma chiar și cele mai simple și banale acțiuni în acte de iubire cerească, iubire aducătoare de pace și bucurie în inimi și între oameni. Într-o epocă de aprinse discuții referitoare la legile fundamentale ale vieții omenești, individuale și sociale, Mică floare din Lisieux afirma prin scrisul și faptele sale că suprema lege este Iubirea.

*

Novena la sfânta Tereza a Pruncului Isus * 22-30 septembrie

Ziua întâi. 22 septembrie

Sfântă Tereza, cerească floare, înrourată de rouă harului și a iubirii dumnezeiești, care te-a făcut mai curată și mai strălucitoare decât cel mai scump cristal pământesc și mai frumoasă decât cea mai frumoasă floare de mai, la tine alerg, oferindu-ți novena pe care o încep astăzi în cinstea ta. Adu-ți aminte de făgăduința făcută când erai pe pământ: "După moarte, mă voi coborî pe pământ ca să învăț sufletele să iubească pe Dumnezeu cum L-am iubit eu". Coboară-te și la mine și mă învață să iubesc pe Dumnezeu, să mă lepăd de tot ce nu e plăcut lui și să trăiesc numai pentru el! Fii povățuitoarea mea pe drumul iubirii lui Dumnezeu, pe drumul mântuirii! Fie-ți milă de mine și mijlocește-mi darul... (aici se amintește scopul pentru care se face novena) pentru care te rog din adâncul inimii mele.

Doamne, Isuse Cristoase, care ai zis: "De nu veți fi că pruncii, nu veți intra în împărăția cerurilor", ajută-mă ca să urmez pilda vieții sfintei Tereza, trăind de aici încolo o viață curată, simplă și evlavioasă, spre mai mare mărirea ta, învrednicindu-mă a fi părtaș împărăției tale. Amin.

De trei ori: Tatăl nostru... Bucură-te, Marie... Slavă Tatălui...

Sfântă Tereza, roagă-te pentru noi!

Evenimente
afișări