Istoric Fondatori

A trecut la Domnul sr. Ecaterina Hanganu

Vineri, 6 mai 2016, la ora 16.30, sora noastră Ecaterina Hanganu a plecat la Domnul.

Conf. univ. dr. Ecaterina Hanganu (născută la 13 noiembrie 1948) a fost medic primar medicină internă și hematologie clinică, doctor în științe medicale, precum și șeful Clinicii de Hematologie din cadrul Spitalului "Sfântul Spiridon" din Iași, apoi șeful aceleiași clinici din cadrul Institutului Regional de Oncologie Iași și șef al disciplinei de hematologie clinică de la Universitatea de Medicină și Farmacie Iași.

În afara lucrărilor științifice și de monografiile de specialitate publicate, este autoarea mai multor volume de povestiri-reflecții și meditații (Pelerinul iubirii milostive. Sfântul Ioan Paul al II-lea și România (Ed. "Galaxia Gutenberg", 2015); Sfântul Iuda Tadeu - sfântul cauzelor pierdute și fără speranță (Ed. "Galaxia Gutenberg", 2014), Papa Francisc - o întreită premieră (Ed. "Presa Bună", 2013); Ioan Paul al II-lea, apostol al milostivirii divine (Ed. "Presa Bună", 2011); Poiana cu îngeri (Ed. "Junimea", 2011); Meșterul. Povestiri pentru suflet (Ed. "Junimea", 2010); Pe aripi de înger. Povestiri din grădina sufletului - audiobook (2010); Pe aripi de înger (Ed. "Junimea", 2009); Potecile cerului. Povestiri pentru secolul XXI (Ed. "Junimea", 2009). .

Sicriul cu trupul neînsuflețit a fost depus în capela catolică de la cimitirul "Eternitatea" din Iași, unde, duminică, la ora 18.00, a fost o celebrare prezidată de pr. Mihai Budău.

Liturghia de înmormântare va fi celebrată luni, 9 mai 2016, la ora 11.00, în catedrala catolică "Sfânta Fecioară Maria, Regină" din Iași. Înmormântarea va avea loc în cimitirul "Eternitatea" din Iași, la ora 13.00.

Dumnezeu s-o odihnească în pace!

* * *

O ultimă meditație a doamnei Ecaterina Hanganu:

Vreau la Tatăl!

Lumina lunecând prin petale de cireș - flori fără număr în cerul înalt și senin. Bucuria urca din pământ, iubirea cobora înmiresmată, cu zumzet de albine și zvon de vieți mărunte din soarele dimineții - și-n iarba crudă, ouă încrestate ascunse de cei mari ca să fie găsite de copii, luceau de rouă... E Paști. Iar iubirea are forma crucii pentru fiecare dintre noi. Și crește odată cu noi. Ceea ce-i e dat copilului de la Tata, adultul trebuie să învețe mereu: să împartă iubirea ca s-o păstreze; trăind, să simtă iubirea, ca el însuși să devină iubire și alergând în brațele Tatei, să se facă din nou copil, ca să rămână acolo. Copilul păzește poruncile lui Isus, fiindcă nici nu știe că sunt porunci - el e doar iubire și bucurie și în jurul lui, totul se face iubire și bucurie. Adultul, uitându-se pe sine, a învățat să ceară. Dar pe același braț vertical al crucii îl întâlnește pe Isus. Și învață că jertfa lui e viața cea de fiecare zi, așa cum trupul lui Isus e pâinea noastră cea de toate zilele. Și fiindcă orice jertfă e dăruirea de sine, de aceea viața noastră are forma crucii. Poate că nu-l putem privi pe Isus în față, fiindcă, adulți fiind, nu înțelegem. Nu înțelegem jertfa. Și nu avem bucurie, fiindcă nu mai înțelegem iubirea. Iubirea proaspătă de copil în dimineața de Paști, când alergam, prin iarba înaltă, să culegem ouăle încrestate și să le ducem la altar fratelui nostru mai mare, care se numește Isus. Și care așteaptă mereu, roadele noastre. Adică, iubirea și bucuria noastră față de toți și toate și față de noi înșine.

Și mai ales, să facem din fiecare zi a vieții noastre, prima zi de Paști în lumină, fiindcă noi suntem cei aleși!

*

Ecaterina Hanganu a meditat Evanghelia după sfântul Ioan 15,9-17: "În acel timp, Isus a spus ucenicilor săi: «Precum m-a iubit pe mine Tatăl, tot așa și eu vă iubesc pe voi. Rămâneți în dragostea mea. Dacă păziți poruncile mele, veți rămâne în iubirea mea, după cum și eu am păzit poruncile Tatălui meu și rămân în iubirea lui. Acestea vi le-am spus ca bucuria mea să fie în voi și ca bucuria voastră să fie deplină. Aceasta este porunca mea: să vă iubiți unii pe alții, așa cum v-am iubit și eu pe voi. Nimeni nu are o mai mare dragoste decât aceasta: ca cineva să-și dea viața pentru prietenii săi. Voi sunteți prietenii mei, dacă faceți ceea ce vă poruncesc. De acum nu vă mai numesc slugi, pentru că sluga nu știe ce face stăpânul său, dar v-am numit pe voi prieteni, pentru că toate câte le-am auzit de la Tatăl meu vi le-am făcut cunoscute. Nu voi m-ați ales pe mine, ci eu v-am ales pe voi și v-am rânduit să mergeți și să aduceți roade, iar roadele voastre să rămână, ca Tatăl să vă dea tot ceea ce veți cere în numele meu. Aceasta vă poruncesc: să vă iubiți unii pe alții»".

Requiescat in pace!

Evenimente
afișări