Istoric Fondatori

Luncani: Prima serie a exercițiilor spirituale pentru terezine în anul 2011

În perioada 30 iunie - 3 iulie 2011, la Mănăstirea Carmelitană a Maicii Domnului și a profetului Ilie din Luncani, un grup de 38 de terezine din Iași, Bacău, Roman, Huși, Onești, Sebeș și Butea au participat la exercițiile spirituale anuale, sub îndrumarea părintelui carmelitan, Tiberio Scorrano.

Tema a fost: Isus învățătorul - trăirea Evangheliei. "Să gândiți la fel, să aveți aceeași simțire, un singur cuget... Să aveți în voi acea atitudine care este în Cristos" (Fil 2,1-2), după Verbum Domini, de papa Benedict al XVI-lea.

Meditațiile susținute de două ori pe zi au fost completate de reflecții individuale, rugăciuni în comun și particulare, recitarea Rozariului, colocvii spirituale și spovezi, Calea Crucii, precum și sfânta Liturghie.

Acest timp sacru pentru noi s-a desfășurat într-un cadru al tăcerii pentru a simți mai profund apropierea de Dumnezeu și de Isus Cristos sub blânda mângâiere a Duhului Sfânt.

Zilnic s-au meditat pasaje din Noul Testament în spirit carmelitan, pentru ca inima noastră să palpite asemenea patroanei noastre, sfânta Tereza a Pruncului Isus.

În ultima seară, împreună cu pr. Tiberiu, cu lumânări aprinse și cu cugete curate am parcurs, cu rugăciune și cântec, Calea Luminii.

Ca un corolar al acestor zile binecuvântate, șapte terezine au primit Scapularul Maicii Domnului.

Ne-am despărțit duminică, 3 iulie, după sfânta Liturghie, cu Biblia sub braț, mult mai întărite spiritual, mult mai aproape de Isus, pline de lumina mângâietoare a Duhului Sfânt, cu gândul de a deveni și noi mici candele pentru cei din jurul nostru, pentru toate florile din grădina lui Dumnezeu și a Maicii Domnului.

*

În prima zi, pr. Tiberio ne-a prezentat programul și tema acestor exerciții spirituale și a pus accentul mai mult pe adeziunea fiecărei terezine la inima lui Isus-învățătorul. Drumul spre Dumnezeu se pavoazează cu rugăciune, dar nu la întâmplare, ci o rugăciune a inimii sau chiar o rugăciune contemplativă. Aceasta din urmă ne apropie mai mult de Dumnezeu formându-se o relație de afecțiune, de iubire și o comuniune totală dintre noi și El legând cuvântul său din sfânta Evanghelie și Cuvântul întrupat care este Cristos cel veșnic viu.

Enciclica papei Benedict al XVI-lea, Verbum Domini, ne-a fost prezentată pe scurt, pe capitole, accentul fiind pus pe necesitatea unei noi evanghelizări, adică întoarcerea la sfânta Scriptură.

Dumnezeu ne vorbește prin toate cărțile Bibliei cu ajutorul Duhului Sfânt, iar scopul final este întâlnirea noastră cu fiul său, Isus.

Misiunea Bisericii și angajarea ei misionară, "ad gentes", este de a vesti Evanghelia în lume printr-o nouă evanghelizare:

- evanghelizarea păgânilor;

- să păstreze pe cei care sunt creștini, care au primit sacramentele și sunt creștini practicanți;

- să-i readucă pe cei care au primit sacramentele, dar nu mai sunt practicanți la Biserică și la sfânta Scriptură.

Această nouă Evanghelizare trebuie făcută printr-un limbaj care este înțeles de toți cei care trăiesc astăzi, într-o lume secularizată, o lume a telefoanelor mobile și a computerelor etc.

Pentru a înțelege importanța cuvântului în viața spirituală, am meditat Scrisoarea a doua a apostolului Paul către Timotei (cap. 3,14-17).

Sfânta Scriptură ne poate da adevărata înțelepciune pentru mântuire și această înțelepciune este inspirată de Duhul Sfânt.

Prin citirea Sfintei Scripturi îl avem pe Duhul Sfânt. De aceea, înainte de a citi din sfânta Scriptură, este necesar să facem semnul sfintei Cruci și să spunem o rugăciune, altfel este o simplă curiozitate și este fără folos.

Sfânta Scriptură este inspirată de Dumnezeu și transmisă prin Duhul Sfânt și de aici extragem adevăratul sens al vieții (de unde vii și unde mergi).

Dumnezeu ne învață, ne convinge, ne mustră pentru a ne îndrepta și pentru a "ne cultiva neprihănirea". Sensul vieții este mântuirea noastră, iar hrana noastră adevărată este Cuvântul lui Dumnezeu.("nu numai cu pâine trăiește omul").

Biblia nu este o carte istorică sau științifică, este o carte pentru credincioșii care vor să afle sensul vieții și pentru că "omul lui Dumnezeu trebuie să fie desăvârșit". De aceea, toți creștinii sunt chemați să aprofundeze, să mediteze Sfânta Scriptură. Să-l lăsăm pe Duhul Sfânt să ne vorbească în tăcere.

O altă meditație ne-o prezintă epistola lui Ioan (1, 1-10).

Acest apostol ne prezintă copilăria lui Isus. El este un evanghelist meditativ care a reflectat cu multă atenție viața lui Isus afirmând că el "este calea, adevărul și viața".

Cuvântul lui Dumnezeu a vorbit prin proroci, prin învățați, dar acest Cuvânt s-a făcut Trup, care a trăit în lume.

Omul nou, adevăratul Adam, care este Isus. În el este viața, iertarea păcatelor și lumina oamenilor.

Isus a venit în lume la ai săi, dar "lumea nu l-a cunoscut". Celor care le-a dat harul de a-l cunoaște au devenit "copiii lui Dumnezeu".

Cuvântul lui Dumnezeu din sfintele Evanghelii este o simfonie care-l are pe Isus Cristos întrupat în vârf.

Dumnezeu nu este doar în cer. Noi trebuie să coborâm pentru a intra în comuniune cu Isus Cristos prin Duhul Sfânt. Nu trebuie să fim pasivi, ci inima noastră trebuie să prelungească sentimentele de milostivire, de iubire, de iertare pentru că noi suntem templul Duhului Sfânt, suntem "pietre vii".

Lecțio Divina s-a făcut meditând cap. 13 din evanghelistul Matei (pilda semănătorului).

Asemenea albinelor.

- A citi - a aduna

- A medita - a rumega

- A contempla - a da roade (rugăciunea).

Răspunsul omului cuvântului lui Dumnezeu (Scrisoarea apostolului Paul către Filipeni, 2).

Sensul voturilor noastre:

- a imita pe Isus, a avea aceleași sentimente ale lui Isus;

- aceeași gândire, aceeași iubire cu Isus;

- nu trăim în aceeași locuință, dar trăim în același cuget;

- institutul reprezintă o biserică mai mică.

Terezinele trebuie să împărtășească un stil de viață: astfel trebuie "să gândească la fel, să aibă aceeași iubire, aceeași simțire, un singur cuget". Punctul de referință sunt Constituțiunile care ne unesc. Fiecare trebuie să prețuiască talanții din fiecare din noi, iar atunci când suntem într-o dilemă, într-un conflict, trebuie să gândim la Isus: Ce-ar face el dacă s-ar afla în locul nostru? Cum ar gândi? Cum ar rezolva problema?

Misiunea acestui institut este de a-l iubi pe Isus și tot ce facem e pentru Isus și ne place ce facem.

Prin votul curăției am renunțat la căsătorie pentru a ne dedica lui Dumnezeu, pentru a-l imita pe Isus. Totdeauna o terezină trebuie să fie o persoană deschisă, zâmbitoare, disponibilă, care se dăruiește total lui Isus, dar și celor din jurul nostru. Zi de zi suntem chemate la iubire, la o viață de dăruire.

Votul sărăciei, aspectul material, dar și spiritual ne face a fi solidari cu ceilalți, a avea încredere în Dumnezeu "că nu vom pieri de foame", a împărtăși bunurile materiale, dar și spirituale (să comunicăm credința cu ceilalți).

Votul ascultării este de fapt drumul umilinței, este o dăruire totală fără răsplată. Isus l-a ascultat pe Tatăl și Dumnezeu l-a înălțat. Ascultarea constă în a face voința lui Dumnezeu într-un spirit de rugăciune.

Printr-o altă meditație pr. Tiberio ne-a prezentat-o pe Maria și Scapularul.

Pornind de la pilda semănătorului scrisă de evanghelistul Luca, cap 8 (v. 19-21), Tiberio ne-a explicat despre prezența femeilor în preajma lui Isus. El se întâlnește de asemenea și cu mama sa. Femeile primesc de la Isus sămânța. Ele reprezintă simbolul fertilității (la fel cum este și relația dintre Dumnezeu și noi oamenii).

Maria este numită "pământul lui Dumnezeu" (pământul cel bun, care dă roade).

Când citim Sfânta Evanghelie, devenim: mirele și mireasa. Inima trebuie să fie curată, îndreptată numai spre Dumnezeu ( nu împărțită). Numai cu răbdare și smerenie sămânța va da rod.

În viața lui Isus Maria are un rol important la începutul vieții sale, dar mai mult în timpul patimilor și a morții sale.

Maria a păstrat flacăra credinței până la Înviere și după Coborârea Duhului Sfânt.

Devoțiunea scapularului are o mare importanță pentru ordinul carmelitan. Cine poartă scapularul se va mântui. El reprezintă mantia Fecioarei Maria și este un semn de consacrare.

Frații carmelitani au permis ca acest scapular să fie răspândit creștinilor (un semn de evanghelizare).

Promisiunea Mariei este mântuirea și după moarte îi va conduce la fiul său, Isus.

Scapularul ne cheamă să ducem o viață mariană intensă, iar sâmbăta sunt rugăciuni speciale dedicate Fecioarei Maria.

Ultima meditație a fost despre legătura dintre Cuvântul lui Dumnezeu și rugăciune.

Papa Benedict al XVI-lea spune că trebuie să ne întoarcem la Sfânta Scriptură, “trebuie recuperat pe deplin sensul Bibliei ca mare cod pentru culturi" (Verbum Domini).

Rugăciunea poate fi :

- vocală - pe care o practică religioșii (începători);

- meditativă - pe care o practică creștinii (avansați);

- contemplativă - pe care o practică spiritualii (desăvârșiți).

Spiritualitatea terezinelor trebuie să fie asemenea sfintei Tereza a Pruncului Isus care a fost contemplativă - carmelitană.

Noi trebuie să învățăm și pe cei din jurul nostru să se roage, să medităm asupra psalmilor în mod contemplativ, iar în meditația zilnică (10 min. - un cuvânt, un fragment ) să folosim Sfânta Scriptur㠓deoarece în cuvântul biblic Dumnezeu este în drum spre noi și noi spre el" (Verbum Domini - papa Benedict al XVI-lea).

Prin rugăciune contemplativă numai inima va gusta prezența lui Dumnezeu, fără cuvinte.

Sfânta Tereza a Pruncului Isus, carmelitană, patroana noastră, a recurs deseori în scrierile sale la imagini biblice pentru a explica experiența sa mistică. Respirând parfumul vieții lui Isus prin contemplarea evangheliei, vocația sa a fost IUBIREA.

Prin cuvântul divin al lui Dumnezeu din sfintele Evanghelii, prin carisma noastră și prin iubirea pe care o purtăm fiecare în suflet față de Isus și aproapele, ne obligă să răspândim “vestea cea bună" în lume. “În vestirea evangheliei să ne îndemnăm reciproc la săvârșirea binelui și la angajarea pentru dreptate, reconciliere și pace" - Verbum Domini.

Biblia nu este un cod de legi sau o carte de istorie, ea este un ajutor ca să avem aceleași sentimente cu Cristos, un a ajutor pentru a gândi, a iubi, a-l mărturisi pe Dumnezeu-Tatăl, a ne comporta asemenea lui Isus și a mamei sale, Fecioara Maria.

“Așadar, cuvântul lui Dumnezeu se exprimă în cuvinte omenești grație lucrării Duhului Sfânt. Misiunea Fiului și cea a Duhului Sfânt sunt inseparabile și constituie o unică economie a mântuiri" (Verbum Domini).

Teodora Pantazi

* * *

Album foto: 30 iunie - 3 iulie 2011, Luncani: Prima serie a exercițiilor spirituale pentru anul 2011

Evenimente

website statistics
afișări